Editura Nemira îşi exprimă îngrijorarea cu privire la noul proiect de Lege dezbătut în comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor privind timbrul cultural şi menită să înlocuiască Legea timbrului literar nr. 35/1994. Aceasta stipulează o creştere fără precedent a nivelului de taxare prin creşterea valorii timbrului literar (TL) aplicat cărţilor: de la nivelul actual de 2% din preţul de vânzare la o valoare forfetară de 1 leu, aplicat fiecărei cărţi indiferent de preţul ei.
Este vorba de un timbru ce se va aplica pe fiecare carte înainte ca aceasta să intre în librării, la fel cum se aplică timbrul pe ţigări şi băuturi alcoolice. Mai exact, din preţul unei cărţi de 10 lei, numai 70 de bani se vor duce la autor, 90 de bani se vor duce la stat şi suma cea mai mare, de 1 leu, la uniunile de creatori cu activitate privată. Mai mult, aceste timbre trebuie plătite în avans pentru un întreg tiraj de carte ce se vinde uneori în 3 sau 4 ani.
Această lege este împotriva oricăror practici de la nivelul Uniunii Europene: chiar dacă avem o cotă de TVA redusă, taxarea la o carte de 10 lei va fi cu 19% mai mare decât media europeană, unde oricum procentul de taxare este considerabil mai redus. Dacă pentru o carte ce costă 10 lei acum se plăteşte un timbru de doar 0,2 lei, această sumă va creşte de 5 ori după noua lege.
Dincolo de ceea ce pare un cumul de calcule matematice reci, măsura s-ar reflecta în reducerea accesului la cultură a tot mai multor oameni: primii afectaţi de mărirea produsă de TL vor fi cititorii, părinţii şi elevii (timbrul se va aplica şi culegerilor şcolare), deci principalii consumatori de cultură şi de literatură. Consumul de carte din România este şi aşa unul îngrijorător de scăzut, iar editorii şi asociaţiile de cultură se străduiesc, împreună cu librăriile şi bibliotecile naţionale, studenţeşti, locale sau şcolare să ţină vie lectura – în ciuda fondurilor publice extrem de scăzute alocate pentru susţinerea lor.

Cine va beneficia, de fapt, de pe urma acestei legi? Uniunile şi organizaţiile de Creatori din România. Noua lege nu menţionează în ce fel pot fi folosite sumele colectate de către organisme precum Uniunea Scriitorilor din România, lucru sesizat şi în Avizul Comisiei legislative din Senatul României. Nu trebuie să existe un conflict între producătorii şi consumatorii de literatură, nici între ei şi editori, însă este evident că suprataxarea editurilor şi, implicit, a cititorilor, nu poate fi benefică, pe termen lung, nici scriitorilor înşişi, incluşi sau nu în asociaţii sau uniuni literare, ale căror cărţi nu vor mai ajunge la publicul larg.
Din aceste considerente şi având în vedere îngrijorările şi predicţiile de mai sus, Editura Nemira solicită Camerei Deputaţilor să analizeze serios implicaţiile sociale şi culturale pe termen mediu şi lung ale unei măsuri fiscale de suprataxare care va fi în detrimentul tuturor cititorilor din România.

Taguri: ,